Ir al contenido

Louisa May Alcott

Muishtij tik Wikiamachti

Louisa May Alcott (1832 - 1888) yaja se tawawasuani estadosunidoschanej katka.

Ipanpa Louisa May Alcott.

[shikpata | Shikpata ne tajkwilulchin]
Louisa May Alcott, 1952.

Louisa May Alcott yaja nesik se tunal se pual chiknawi pal ne metzti majtakti se tik ne shiwit se shikipil chikwey tzunti se pual majtakti ume katka. Yaja nesik tik ne techan Germantown, Pensilvania katka. Ne inan itukey Abigail Alcott (1800 - 1877) katka wan ne iteku itukey Amos Bronson Alcott (1799 - 1888) katka.

Alcott yaja kipia se ipipiwan: Anna (1831 – 1893); wan ume iikawan Elizabeth (1835 – 1858) wan May (1840 –1879) katka. Ne sijsiwapipil mumachtiat ka inchan katka.

Keman Alcott ichikitik kitzintia tekiti pal tamachtiani, tawawasuani, tatzumani wan tekitini pal kal katka.

Tik ne shiwit 1855 yaja kineshtij ne amachti “Fábulas de Flores” katka.

Yaja nemi ka ne Walpole Amateur Dramatic Company wan ne Concord Dramatic Union katka. Tik ne shiwit 1856 yaja iikawan Elizabeth kukuya pal ne fiebrej escarlataj katka. Tik ne shiwit 1858 Elizabeth miki katka.

Tik ne shiwit 1860 yaja ipipiwan Anna munamiktia iwan John Pratt katka. Alcott mijkwani ka Boston katka.

Alcott yaja se abolicionistaj, se feministaj wan yaja nemi ka Movientoj pal Templanzaj katka.

Alcott yaja tapajtiani ka ne Guerra de Secesión katka. Keman yaja tekiti Alcott kukunawi pal ne fiebrej tifoideaj katka.

Tik ne shiwit 1860 yaja kitzintia tawawasua pal ne The Athlantic Monthly katka. Tik ne shiwit 1864 yaja kineshtij ne amachti “Mal Humor” katka. Tik ne shiwit 1865 Alcott mijkwani ka Europa katka.

Tik ne shiwit 1867 kitzintia tekiti pal ne revistaj Merry's Museum katka.

Pal tik ne shiwit 1863 ka tik ne shiwit 1872 Alcott kaj tiktukeytiat A. M. Barnard tawawasua sejse amachti pal ne géneroj góticoj katka.

Tik ne shiwit 1868 yaja kineshtij ne amachti “Mujercitas” katka. Ne amachti wey wan iikniwan ajtaketzat yek ipanpa ne amachti katka. Alcott yaja pujpudiente katka.

Tik ne shiwit 1888 yaja miki pal kukulis pal tamiktialis pal mercurioj katka.

  • La herencia (1849, Alcott itekiw kineshtij nemanha Alcott miki katka - 1997)
  • Esbozos hospitalarios (1863)
  • Mal humor. Una novela (1865)
  • Un cuento de enfermera (1865)
  • La llave misteriosa y lo que abrió (1867)
  • Mujercitas u Meg, Jo, Beth y Amy (1868)
  • Perilous Play (1869)
  • Aquellas mujercitas (1869)
  • Una muchacha anticuada (1870)
  • Hombrecitos (1871)
  • Fruitlands. Una experiencia transcendental​ (1873)
  • Trabajo. Un relato de vivencias​ (1873)
  • Ocho primos (1875)
  • Silver Pitchers, e Independence: A Centennial Love Story (1876)
  • Rosa en flor (1876)
  • Un Mefistófeles moderno (1877)
  • Bajo las lilas (1878)
  • Jack y Jill (1880)
  • Historias proverbiales (1882)
  • Aquellos hombrecitos/Los muchachos de Jo (1886)
  • Tragedias cómicas (Alcott itekiw kineshtij nemanha Alcott miki katka - 1893)

A. M. Barnard

  • La pasión y el castigo de Pauline​ (1863)
  • Tras la máscara, o el poder de una mujer (1866)
  • El fantasma del abad, o la tentación de Maurice Treherne (1867)
  • Una larga persecución fatal del amor (1866, Alcott itekiw kineshtij nemanha Alcott miki katka -1996)

Cajcasoj pal pijpipil

  • Fábulas de flores (1854)
  • De guardia y otros cuentos (1864)
  • Campanillas y otros cuentos (1868)
  • Cuentos de la tía Jo (1872-1882)
  • Historias proverbiales (1882)
  • Los cuentos de la rueca (1884)
  • La biblioteca de Lulú (1886-1889)
  • Una guirnalda de flores (1888)

https://es.wikipedia.org/wiki/Louisa_May_Alcott

https://www.lecturalia.com/autor/3814/louisa-may-alcott

https://www.biografiasyvidas.com/biografia/a/alcott.htm